Sfinxul - Mutat sau Detonat?!

Situat la 2.216 m altitudine, Sfinxul din Bucegi, de 8 metri înălțime și 12 metri lățime, este reprezentarea unei divinități supreme din timpuri pelasge, triburi anterioare grecilor, mulți istorici afirmând că Marele Sfinx de la Giza, Egipt, este de fapt o copie a celui de pe platforma Bucegilor, de exact aceeași înălțime și cu importante asemănări.

Despre Sfinxul din Bucegi se spune că a fost un centru energetic folosit pe vremuri de extratereștri, că în apropierea lui se află o peșteră care adună mistere energetice deosebite și că tot aici există o mină de uraniu, azi părăsită.

Devenit un centru turistic foarte apreciat, atât pentru turiști iubitori de munte, cât și pentru mulțimi imense de oameni ce vin aici pentru a se reîncărca energetic, în special în data de 28 noiembrie, Ziua Munților Bucegi și a Piramidei Miraculoase a Soarelui, Sfinxul a atras atenția oportuniștilor ce pot cumpăra orice cu bani mulți, inclusiv aprobări legale, visându-se stăpâni pe munți și chiar pe legende, desigur, aici nefiind lipsită de importanță nici aceea care povestește despre comorile dacice îngropate sub stâncă...

Prin urmare, pe înțelesul tuturor: ordonanța ce introduce Munții Bucegi în intravilan, avizată de Direcția Parcului Natural Bucegi - aceeași care a avizat și asfaltarea până la Piatra Arsă, a dat startul construirii de hoteluri, vile, blocuri, cartiere rezidențiale. Primele au și început să apară, în urma defrișărilor de la baza muntelui, altele urmează, existând deja multe terenuri intravilane în proprietate privată, care aparțin Primăriei Bușteni și unor persoane fizice.

Cum a fost posibil? Simplu și "legal":
• mai întâi, oamenilor care și-au revendicat terenuri moștenite la marginea satelor de la poalele muntelui, li s-a spus că acele terenuri nu pot fi retrocedate (de ce oare ?), dar pot primi, în schimb, alte terenuri pe vârf de munte (!), terenuri care, pentru retrocedare, desigur trebuiau trecute în intravilan;
• pentru acestea însă au fost nevoiți să semneze contracte de pre-vânzare, ei primind în fapt doar banii pe terenuri, evident puțini;
• astfel, aceste terenuri retrocedate "conform legii'' au intrat în posesia aleșilor, oameni ai puterii, care le-au cumpărat de la vânzătorii direcți, proprietarii moștenitori;
• pentru situația când pe terenurile retrocedate se aflau păduri, s-a găsit procedura de scoatere a pădurii din fondul forestier, desigur doar în cazul proiectelor de dezvoltare durabilă, respectiv construcția de obiective turistice, gen cabane, hoteluri, etc.;
• însă în aceste construcții nu au stat niciodată decât proprietarii lor, fiind în realitate locuințe personale, ridicate cu ajutorul unor legi făcute parcă (?) exact în acest scop.

Sau altfel spus, oamenii puterii le-au dat moștenitorilor, la revendicare, exact terenurile pe care și le doreau ei înșiși, obligându-i pe moștenitori să le vândă acestora cu bani puțini, apoi și-au construit pe ele locuințe înscrise în acte drept cabane, obiective turistice, etc., o mare înșelătorie devenind astfel o procedură perfect legală!

Cu timpul, au apărut în presă atenționări, întâi despre ridicarea unei biserici în jurul Sfinxului, apoi chiar despre detonarea, sau mutarea Sfinxului într-un muzeu județean, pentru netezirea terenului și începerea construirii unui hotel de lux cu multe etaje pierdute printre stele. Ziarul de Bușteni scrie că Directorul Parcului Natural Bucegi a declarat : "Proprietarul a spus că dacă-mi trebuie Sfinxul pot să mi-l mut in altă parte".

Dar cine este proprietarul terenului de sub Sfinx ?

Times.ro scrie că dl. Costică Constanda a primit terenul în urma proceselor cu primăria și publică o declarație a lui : "Intentionez sa investesc, cum e si normal. Nu pot lasa doua hectare in paragina. Intr-adevar, sunt niste stanci acolo, dar se poate rezolva cu putina dinamita si multa rabdare", a precizat in urma cu 7 ani pentru times.ro Costache Costanda.

Pentru cine nu știe cine este acesta, iată un scurt rezumat extras din dosarele aflate pe rolul Tribunalului:

Costică Constanda a cumpărat înainte de anul 2000, de la familia Lincaru, dreptul litigios asupra a 3,3 hectare de teren aflat sub Satul Francez. În schimbul acestuia, în 2001 a primit 3,3 hectare în Parcul Bordei. Deoarece primăria nu i-a permis construirea unor blocuri pe motiv că Parcul Bordei era spațiu verde, el s-a adresat instanței, iar judecătoria a obligat Consiliul General al Municipiului București să-i aprobe construcția și să-i plătească despăgubiri de 18 milioane de euro, plus penalități de circa 12 milioane de euro, în total aproape 30 de milioane de euro. Ulterior Parcul Bordei a fost declarat de utilitate publică, nemaiputându-se construi nimic acolo.
Ițele încâlcite ale acestor dosare au continuat cu retrocedări și schimburi de terenuri, sentințe și recursuri, cam toate pierdute de primărie, apeluri și iar recursuri, părând un proces fără de sfârșit. Vă vom ține la curent cu ultimele informații din dosarele aflate pe rolul Tribunalului București.

Pe de altă parte, dintr-un articol PRO TV de prin ianuarie 2015, aflăm că proprietarul ar fi fostul șef al Ocolului Silvic, terenul fiind de fapt o pădure.

Iar pe OLX găsim un anunț adăugat la 06:10, 22 Octombrie 2015, prin care se anunță vânzarea unui teren pe Platoul Bucegi, anunț pe care îl reproducem în totalitate:

"Vanzare teren pe platoul de la Babele- Sfinx, teren 31.500 mp, situat la 100 m de Sfinx, in localitatea Moreni, langa terenurile Agentiei Domeniilor Statului, cu deschidere de peste 125 m.
• Utilitati:gaze, apa, lumina la cabana Babele (la 100 m de teren).
• Terenul este compus din 2 loturi alaturate care se vind impreuna.
• Pretabil pt. dezvoltarea unui proiect montan, hotel, pensiune, sat de vacanta etc.
• Zona beneficiaza de subventii de la stat pt. dezoltarea de astfel de programe montane.
• Toate actele pt.vanzare, cadastru si intabulare.
• Pret 35 euro/mp negociabil."

Același anunț urmează a fi reprodus în emisiunea PRO TV de mâine, 25 octombrie 2015, însă cu o dată anterioară, din 26 septembrie 2015, ceea ce înseamnă că terenul nu s-a vândut și anunțul a fost reactualizat. Deși, cu 35 euro/mp, orice roman și-ar putea cumpăra 10 metri pătrați dintr-un salariu minim pe economie, pe care să-și așeze o cabană de lemn, dacă nu mai are bani să ridice o cameră cu mansardă...

E o glumă? Anunțurile aceluiași utilizator OLX - o agenție - sunt multe și scriu despre vânzări de vile și apartamente în Brașov și București, ferme, terenuri, spații comerciale, depozite, lacuri, case de vacanță, etc.

Iată un alt exemplu: "Suprafata 1 500 m2 Teren Intravilan In Busteni Zona Piatra Arsa. Terenul are pozitie usor inclinata iar fata costructiei va avea o vedere superba catre munte.In zona sunt costruite numai pensiuni si case de vacanta. Pretul zonei este de 110 euro iar acest teren in suprafata de 1500 mp se vinde la 83 euro pe mp."

Cum a fost posibilă introducerea Munților Bucegi în intravilan, pentru a da startul șantierelor de construcții în Parcul Natural Bucegi? Presa a scris, însă nimeni nu a reacționat...

Desigur, presa exagerează uneori, dar o face doar pentru a trage un semnal de alarmă înainte ca lucrurile să se întâmple și să fie prea târziu pentru a mai putea fi oprite. Pentru ca să nu spunem apoi ca noi nu am știut nimic, altfel ne-am fi unit și nu am fi lăsat ca aceste lucruri să fie posibile. Adică o șosea asfaltată pe vârful muntelui, la Piatra Arsă, case de vacanță, o cale ferată între Sfinx și Babele, un imens hotel încadrat exact în mijlocul Piramidei Miraculoase a Soarelui de la 28 noiembrie, o piscină cu duș la Cascada Urlătoarea, etc.

Vă așteptăm cu mult interes opiniile legate de acest subiect și vă mulțumim, în speranța că veți lua atitudine pentru a salva ce ne-a mai rămas: un colț de natură și o legendă.