Urşi, vipere şi accidente montane - Recomandări

Ursul

Deşi în mod normal ursul carpatin nu ar trebui să atace omul, ba chiar să-l ocolească, ştim cu toţii că în ultimul timp s-au semnalat tot mai multe cazuri de acest fel. Fie că este vorba de urşi gunoieri care umblă flămânzi şi atacă atunci când simt miros de mâncare, fie că sunt urşi întărâtaţi de aparatele foto cu blitz ale turiştilor, ori că mai sunt şi urşi bolnavi ce acţionează atipic, este bine de ştiut că în zonele unde li s-a semnalat prezenţa nu trebuie să mergi singur, ci în grup, cu multă atenţie - iar dacă vezi un urs să-l ocoleşti fără să alergi sau să provoci agitaţie mare care îl poate speria, şi să ai în rucsac un spray cu piper, un fluier ori artificii, şi un cuţit de care te poţi servi la nevoie, daca timpul de reacţie îţi permite. Este interzis să fugi, să faci pe mortul, să-l atragi cu miros de mâncare, ori să-l fotografiezi. Gălăgia e bine s-o faci înainte, ca să te ocolească el, căci atunci când ajungi în faţa lui, totul are două tăişuri: poate să-l sperie, sau să-l întărâte mai rău.

Vipera

La fel ca şi urşii, viperele atacă doar dacă se simt ameninţate, de exemplu călcate din greşeală. Înainte de a merge într-o zonă cu vipere, trebuie ştiut numărul de telefon al celui mai apropiat spital, pentru că serul antiviperin trebuie administrat în timp foarte scurt. Până la venirea salvamontului, 112, sau 0725 – 82.66.68 sau 0-SALVAMONT, se încearca extragerea veninului din rană prin aspirare cu Aspivenin dacă aveţi, se acoperă victima cu o pătură şi se hidratează, şi nu se transportă pe propriile picioare, doar pe o targă improvizată. Garoul poate fi folosit doar de persoane avizate, fiind periculos prin efecte: amputarea membrului, cangrenă. Nu se pune gura pe zona muşcată, fiind pericol de otrăvire. Nu se pune nici gheaţă, şi nu se dă victimei mâncare ori alcool. Preventiv, e bine să nu se părăsească potecile, iar prin iarbă trebuie mers cu un băţ înainte, spre a speria şerpii. Nu se fac poze la şerpi, nici gălăgie, nu se pun obicte la intrarea în cort care pot ascunde şerpi, se merge în bocanci cu parazăpezi, şi multă atenţie pe unde calci şi unde pui mâna. Simptomele muşcăturii sunt vărsături, durere, sete, iar moartea survine la 5 ore de la muşcătura de viperă. Nu se pune mâna nici pe un şarpe mort.

Fracturi sau entorse

Se anunţă salvamontul, se aşează persoana culcată şi învelită ca să nu intre în hipotermie, se administrează ceai, iar pe inflamaţie se poate pune gheaţă învelită în material texil, pentru calmarea durerii. La fractura deschisă, nu se mişcă structura osoasă. Se pot confecţiona atele de mărimea membrului accidentat, iar pentru transportare se improvizează o targă.

Tăieturi şi înţepături

Se spală zona din jurul rănii - nu rana, iar pe rană se aplică un pansament steril din trusa care nu trebuie să lipsească. Se consultă medicul la primul punct sanitar, pentru necesitatea protecţiei antitenanos, dacă e cazul.

Hemoragie externă

Se anunţă salvamontul, apoi se culcă victima şi se incearcă ajutorarea ei, cu mânuşi de protecţie, pentru a nu intra în contact cu sângele victimei. Se aplică pe rană o compresă sterilă, strânsă suficient pentru a opri sângerarea. Se poate folosi şi un garou la nevoie - respectiv curea, şiret, dar numai în cazuri extreme, iar dacă pielea în jur se albăstreşte şi memrul amorţeşte, garoul trebuie desfăcut repede, fiind prea strâns. Nu se intră în contact cu sângele victimei şi pe cât posibil, nu i se schimbă poziţia.

În orice situaţie, trusa sanitară nu trebuie să lipsească din rucsac.

Urşi, vipere şi accidente montane - Recomandări
COMENTARII

optional (nu va fi afisat pe website)
max 1000 caractere




Hotel search engine comparing hotel prices from major accommodation websites.

T. O. Y. O. Together Open Youth Opportunities Education, Fraternity, Peace
This page loaded in 0.0034 seconds. Memory usage: 356 - 360 KB. Device: