Trasee in Muntii Bucegi

Pornind din Bran pe şoseaua comunală ce străbate Satul Poarta, ajungem după ½ oră în punctul „Podul Oprişului", unde lăsăm în stânga drumul spre Vf. Omu prin Clincea.

De la ramificaţie continuăm spre dreapta, în lungul Văii Poarta, pe drumul carosabil, printre case şi fânete. Peisajul e dominat de culmile versantului transilvănean al Bucegilor. După 45-50 min de la Podul Oprişului ajungem într-o poiană, la o nouă răspântie de drumuri (stâlp indicator). La stânga, în lungul văii, continuă drumul spre Vf. Omu prin Ciubotea.

Traseul nostru merge înainte, iar de la capătul poienii urcă în pantă pronunţată timp de cca. 20 min; după o oră de la răspântie trece pe lângă un şipot, de unde continuă de-a coasta, apoi în urcuş pieptiş, timp de 30 min, după care se îndreaptă către stânga şi ajunge urcând uşor în şaua din punctul denumit „Poiana dintre Văi".

Din poiană coborâm spre sud, ne abatem apoi brusc la stânga şi întâlnim foarte curând drumul ce vine din dreapta, dinspre Comuna Şimon. Urmăm către stânga acest drum şi după un urcuş de-a coasta ajungem într-o şa de unde, coborând în partea opusă, ieşim curând pe faţa Văii Gaura. Drumul continuă aproape orizontal, apoi în coborâş uşor, şi după cca. ½ oră de la „Poiana dintre Văi" intră pe firul văii în căldarea inferioară, denumită „Căţunul de Jos".

Curând apar în stânga marile grohotişuri mobile de sub pereţii înalţi ai Gălbinărilor Gaurei; înainte se ridică prima treaptă înaltă a văii, denumită „Moara Dracului". Apropiindu-se de această treaptă, poteca părăseşte firul urcând către dreapta, lasă în stânga cascada „Moara Dracului" (prin care apa Văii Gaura se aruncă în căldarea interioară, intrând repede în curs subteran) şi continuă, la început de-a coasta, apoi pieptiş, pe coastele de sub pereţii Guţanului.

După cca. ½ oră din căldarea inferioară revenim în firul văii pe un prag stâncos.

Continuând urcuşul, traversăm Vâlcelui Gălbinărilor, care coboară din abruptul sudic al Muntelui Gaura, şi ieşim repede în marginea „Căţunului Mic", căldare închisă în amonte de treapta înaltă a „Frunţii Căţunaşului".

Continuăm pe fundul căldării, având mereu deasupra silueta impresionantă a Colţilor Gaurei; lăsînd apoi în dreapta haotica îngrămădire de blocuri stâncoase de la baza „Frunţii Căţunaşului”, urcăm prin pajişti, în lungul muchiei dintre firul văii (care rămâne în dreapta) şi Vâlcelui Căţunaşului, şi printr-o şiştoacă stâncoasă, iar după cca. 15 min din marginea căldării intrăm în zona abruptă a Frunţii Căţunaşului. Escaladăm o săritoare deasupra căreia se deschid două şiştoace abrupte. Urmăm pe cea din dreapta şi curând, înainte ca aceasta să se transforme într-un canion cu pereţi verticali, o părăsim, orientându-ne brusc la dreapta, iar printr-o strungă îngustă şi de-a lungul unei brâne reintrăm în firul văii, deasupra Frunţii Căţunaşului.

Traversând firul, urcăm direct pe malul din dreapta, printre stâncării, şi după 5 min ajungem pe o brână pe care o urmăm la stânga şi de-a coasta; după trecerea unui prag pronunţat înclinat, urcuşul încetează în firul văii, de-a lungul căruia ieşim în căldarea denumită „Căţunul de Sus".

Continuăm spre NE (atenţie la marcaj), traversând terasa căldării până la marginea acesteia (lângă un perete de stâncă). Urcăm apoi în aceeaşi direcţie, în pantă pronunţată, iar după ce traversăm firul unui vâlcel stâncos, îl însoţim în sus şi atingem repede o platformă (cu stâlpi de marcaj), pe care o urmăm spre NE. După cca. 15 min de la stâlpul de marcaj ieşim pe o altă platformă. Ne îndreptăm spre nord, iar din marginea ei, în urcuş pieptiş pe coasta sudică a Culmii Scara, atingem Curmătura Hornurilor, la obârşia Hornului Mare al Mălăeştilor, unde întâlnim drumul ce vine din stânga, pe culme, dinspre Bran, prin Ciubotea şi Culmea Clincea.

Urmând poteca spre dreapta, în lungul culmii, întâlnim curând drumul ce vine din stânga, din V. Mălăeşti, iar de aici, în urcuş uşor, ajungem la Cabana Omu (2507 m).