Fenomene paranormale din Bucegi

Viaţa de după Moarte - Interviul Doamnei cu pălăria violet, partea a II-a

Doamna cu pălăria violet

Aşa cum v-am promis, am aşteptat momentul prielnic unei noi întâlniri cu "Doamna cu pălărie violet", pentru a-i prezenta întrebările primite de la cititorii noştri. Mesajele Dvs. au fost multe, iar şirul întrebărilor nesfârşit. Făcusem o listă de câteva pagini cu cele care ni se păruseră mai importante. Doamna a privit lista surâzând uşor...

- Înţeleg interesul pe care aceste probleme îl au pentru cei mai mulţi oameni, a spus ea în cele din urmă.

Multe din aceste întrebări m-au frământat şi pe mine, şi la multe dintre ele încă nu am găsit un răspuns.

Dar ceea ce vreau să vă povestesc acum este o întâmplare petrecută anul trecut, în 28 noiembrie, de ziua Munţilor Bucegi, chiar în momentul Miracolului Piramidei Soarelui de la Sfinx.

După cum ştiţi, datorită televizării articolului publicat de Iulia Toyo pe acest site, muntele s-a umplut de oameni veniţi din multe părţi ale ţării şi chiar din alte ţări, unii cu credinţă, oameni curaţi şi simpli, alţii însă dornici de spectacolul unui fapt divers online. Au fost chiar şi câţiva oameni nepricepuţi şi superficiali, “licenţiaţi în tehno-misteristică”, veniţi cu aparate de filmat "de multe milioane" cum le prezentau ei înşişi, sperând că vor da lovitura vieţii cu reportaje de senzaţie, dar care la plecare, dezamăgiţi că nu filmaseră un senzaţional pe care doar mintea lor cu imaginaţie kitsch îl putea aştepta, au scris că de fapt ei veniseră doar aşa, dar nici nu crezuseră vreodată...

Desigur aceştia nu sunt importanţi, însă este trist faptul că au încercat să denigreze un moment în care mulţi credincioşi şi-au deschis sufletele în faţa măreţiei muntelui, unii văzând, iar alţii simţindu-se străbătuţi de energia miraculoasă a Sfinxului, misterul arătându-li-se de bună seamă diferit celor ce-l aşteptau cufundaţi în meditaţie, faţă de cei ce-l aşteptau făcând poze, sufocaţi de aparate şi bliţuri. Şi ca să răspund totuşi la una din întrebările cititorilor Dvs.: bineînţeles că eram acolo, ca-ntotdeauna; însă desigur că nu port totdeauna o pălărie mov, chiar dacă, pentru cea mai multă lume, aşa am rămas cunoscută din articolul Iuliei Toyo.

Dar ca să revin la acea minunată zi de 28 noiembrie 2013... De ce o numesc minunată? Nu doar pentru miracolul de-acum cunoscut al Piramidei Soarelui, ci pentru că în acel sfânt moment am avut o incredibilă revelaţie: Viaţa de după Moarte există!

Mă îndepărtasem de Sfinx, pentru a căuta Poarta despre care Iulia Toyo a scris că se deschide spre o altă Lume, exact în momentul formării Piramidei, în perimetrul de energie pozitivă ce se crează între Piramida Magică formată de razele soarelui deasupra Sfinxului şi corespondentul ei din jurul Crucii Eroilor. L-am întâlnit acolo pe domnul inginer Valeriu Tornea, şeful laboratorului experimental, venit pentru a-şi verifica schiţele şi calculele anterioare, făcute după hărţile lăsate de speologul Tufeanu în noiembrie 1952.

Apoi l-am văzut pe profesorul Şerbu, din a cărui bibliotecă păstrată în familia sa de două generaţii de cărturari citisem mărturii cutremurătoare ale celor ce văzuseră Poarta şi, prin ea, Lumea de Dincolo

M-am apropiat de profesor şi abia târziu am observat că el vorbea cu un ţăran pe care aş fi putut să jur că nu-l mai văzusem până atunci… Probabil a urcat pe cealaltă parte a muntelui, mi-am zis, şi tocmai a apărut de după vreo stâncă. Discuţia părea extrem de interesantă şi am ascultat tăcută. Omul îi spunea profesorului că trebuie neapărat să meargă cu el mai în jos, înspre Jepii Mici, iar acolo să treacă şanţul fără întârziere…

M-am luat după ei, complet nedumerită, mai ales că în jurul meu părea că se adună tot mai multă lume. Probabil sunt oamenii veniţi la Sfinx, am gândit în treacăt, or fi aflat şi ei de Poartă. Însă ceva îmi părea ciudat, şi abia târziu am înţeles că ceea ce mă uimea era îmbrăcămintea lor, ce părea parcă dintr-un alt timp. Apoi am recunoscut în mulţime o rochie ce semăna mult cu cea din fotografia de nuntă a mamei mele.

Dar asta era imposibil, căci rochia fusese unicat şi nimeni n-o mai purtase vreodată, iar mama nu mai era. Şi totuşi… Aş fi vrut să mă întorc, să văd mai bine, să strig “Mamă!”, însă aproape fără să-mi dau seama cum şi când, m-am văzut trecând un şanţ luminat puternic de razele roşietice ale soarelui la asfinţit. Profesorul mă trăgea de mână, speriat. M-am întors căutând cu disperare rochia, dar în urma mea totul dispăruse.

- Domnule Profesor, l-am întrebat mirată, unde este ţăranul cu care vorbeaţi adineauri? Şi toţi oamenii aceia ciudaţi, cu hainele lor învechite?

- Doamnă, mi-a răspuns el răsuflând parcă uşurat, nici n-am ştiut că v-aţi luat după mine şi aţi trecut Poarta… Bine că în ultimul moment v-am văzut şi v-am tras peste prag exact înainte de închiderea ei, căci altfel aţi fi rămas captivă într-o altă lume, paralelă, poate fără posibilitatea de a reveni vreodată printre noi…

Din ce în ce mai nedumerită, l-am întrebat pe profesor despre ce e vorba. El mi-a explicat că aşa cum Einstein, Roberto Lanza şi mulţi oameni de ştiinţă cunosc deja, viaţa de după moarte există, iar separaţia între trecut, prezent şi viitor nu există în realitate, ea fiind doar o iluzie a noastră, datorată faptului că aşa am fost învăţaţi să gândim şi să imaginăm lumea. Probele existenţei vieţii de după moarte au fost descoperite de fizica cuantică, în special în biocentrism, unde conceptul morţii nu este decât fructul conştiinţei noastre. Pentru biocentrism, universul există doar pentru că el există în conştiinţa individuală şi colectivă, fiind astfel relativ uşor de înţeles pentru oricine existenţa universurilor paralele. Nu universul crează viaţă, ci el este creat de noi, la fel ca şi celelalte concepte de spaţiu şi timp, care sunt simple instrumente ale imeginaţiei noastre. Astfel, moartea nu există într-un sens real, decât pentru că noi o asociem corpului nostru fizic.

În acest fel se presupune că tot ce se petrece aici, în acest moment, de fapt se produce în acelaşi timp în multiple universuri, teorie ilustrată ştiinţific prin experimentul celor două fante ale lui Thomas Young, prin care se demonstrează cum fotonii sunt filmaţi trecând prin fante, urmele lăsate de ei fiind însă complet diferite de ceea ce se vede pe film – adică printr-o singură fantă, ceea ce de fapt dovedeşte că realitatea nu ar fi reală, ci relativă faţă de timp şi percepţie. Astfel, particulele lui Young îşi schimbă comportamentul în funcţie de situaţia de a fi văzute de om sau nu, adică trec printr-un proces ce implica în fapt conştiinţa umană, aşa cum de exemlu, cerul pe care îl vedem albastru, cu ajutorul unor modificări ale celulelor noastre poate fi perceput roşu, ori făcând un zgomot straniu, etc.

Şi iată cum explică Robert Lanza teoria vieţii de după Moarte: "În timp ce noi murim – respectiv corpul fizic, viaţa noastră devine ca o Floare Vie care va reîncepe să înflorească în multe universuri paralele". Astfel viaţa devine o aventură care transcede maniera noastră de gândire liniară, moartea neexistând într-un spaţiu temporal, iar nemurirea nu înseamnă de fapt o existenţă perpetuă în timp, ci ea există în afara timpului.

Mi-am dat întâlnire şi anul acesta cu profesorul Şerbu şi, cine ştie, poate că împreună vom reuşi să trecem Poarta din nou, ea nefiind deschisă decât într-o singură zi din an, ziua sfântă de 28 noiembrie, şi doar câteva momente, chiar atunci când piramida razelor de soare începe a se forma deasupra Sfinxului şi a-şi face simţită încărcătura energetică.

Am mulţumit “Doamnei cu pălăria violet” şi am rugat-o să ne cheme când va fi disponibilă pentru continuarea discuţiei, fiind ferm convinşi că vom avea încă multe de aflat şi de învăţat.

Vă transmitem totodată urările ei de sănătate, regăsire şi reintegrare în Marele Spirit al Universului!

Articol scris de (14 august 2014)

Vezi AICI prima parte a interviului Doamnei cu pălăria violet.

Mai multe întâmplări stranii citiţi pe: paranormal.

În cazul preluării acestui articol, postaţi maxim 30% din articol şi mentionaţi autorul şi sursa cu link, pentru citirea integrală.

COMENTARII

optional (nu va fi afisat pe website)
max 1000 caractere




Hotel search engine comparing hotel prices from major accommodation websites.

T. O. Y. O. Together Open Youth Opportunities Education, Fraternity, Peace
This page loaded in 0.0014 seconds. Memory usage: 354 - 367 KB. Device: